Acest film-eseu autobiografic graviteaza in jurul imaginii obsedante a mamei, o mama enigmatica, apropiata si indiferenta totodata, care nu explica nimic copiilor lasandu-i sa descopere singuri lumea cu senzatiile ei, ca un imens labirint. Rar cinematograful a reusit sa surprinda de atat de aproape impresiile primare, care nici nu sunt numite.
În timpul Jocurilor Olimpice de la München din 1972, o echipă americană de transmisiuni sportive se trezește prinsă în mijlocul crizei ostaticilor, care implică atleți israelieni.
Într-o lume în care jurnalismul este mereu criticat, Marie Colvin (Rosamund Pike) este una dintre cele mai faimoase corespondente de război a timpurilor noastre. Colvin este un spirit rebel și neînfricat care a ajuns în linia întâi a conflictelor din întreaga lume ca să dea o voce celor care nu au una în timp ce a testat constant limita dintre curaj și bravadă. După ce este lovită de o grenadă în Sri Lanka, ea începe să poarte un plasture de ochi distinctiv și se simte la fel de confortabil bând un martini alături de elita Londrei sau confruntând dictatori. Calvin sacrifică relații pline de iubire și, de-a lungul timpului, viața ei personală începe să se destrame pe măsură ce trauma la care a fost martoră o marchează. Cu toate acestea, determinarea ei de a arăta adevăratul preț al războiului o duce – alături de Paul Conroy (Jamie Dornan), un renumit fotograf de război – în cea mai periculoasă misiune a vieții ei în Homs, un oraș sirian asediat.
Prinși în focul încrucișat al războiului civil din Liban, agenți ai CIA sunt nevoiți să trimită, la Beirut, un fost diplomat american, pentru a negocia eliberarea cuiva drag.
La sfârșitul anilor ’50, într-o școală de elită din Noua Anglie un profesor de literatură non-conformist își învață elevii să se abată de la litera cărții și să dea frâu liber pasiunilor. La început timorați și obișnuiți să respecte regulile rigide care le ordonează viața la școală și acasă, băieții sunt reticenți la cerințele acestui profesor excentric care îi împinge să rupă din manuale paginile cu comentarii stupide sau să se urce pe bănci ca să privească viața din alt unghi... Încetul cu încetul se lasă însă seduși de stilul și învățăturile lui (Trăiește clipa! Trăiește ziua! Trăiește o viață extraordinară!), prinzând curaj să se exprime liber și să își urmeze visurile. Una dintre pasiunile lor e desigur poezia și astfel descoperă că profesorul lor, care în adolescență învățase la aceeași școală, făcuse parte din Cercul poeților dispăruți, un cenaclu misterios format din elevi îndrăzneți.
Evul mediu, secolul al XIV-lea. William este un tânăr plebeian extraordinar de dotat pentru târguri și turnee. După moartea subită a stăpânului său, în compania prietenilor și a squirilor lui Roland și Wat, el pornește în aventură și se preface că este un cavaler nobil. În timpul călătoriilor, îl întâlnește pe Chaucer, un scriitor care forjează un arbore genealogic care justifică titlul nobil pe care l-a însușit.
“Orele” prezintă o zi din viața a trei femei foarte diferite, care au în comun sentimentul că și-au trăit viețile pentru altcineva. Virginia Woolf (Nicole Kidman) trăiește într-o suburbie din Londra în anii ’20, unde se străduiește să scrie primul ei roman, “Doamna Dalloway”. Totul în timp ce se luptă cu o boală mentală care amenință s-o copleșească. Laura Brown (Julianne Moore), o soție tânără și o mamă în Los Angeles-ul de după al Doilea Război Mondial, citește “Doamna Dalloway” și impactul este atât de mare că începe să pună sub semnul întrebării viața pe care a ales-o. Clarissa Vaughan (Meryl Streep) este o Mrs. Dalloway modernă în New York-ul contemporan care plănuiește o petrecere pentru prietenul ei și fostul iubit care pierde ușor lupta cu SIDA. Trei femei, despărțite de 80 de ani, se trezesc în situații similare și toate au în comun o singură carte.
Filmul prezintă viața lui Grace (Annette Bening) care e șocată să afle că soțul ei (Bill Nighy) o părăsește pentru altcineva după 29 de ani de căsnicie, dar și repercusiunile emoționale pe care despărțirea le are asupra singurului lor fiu, acum adult (Josh O'Connor). Dezamăgită și simțindu-se pierdută în micul ei oraș de mare, în cele din urmă Grace începe să-și revină și își descoperă o nouă voce, mai puternică.
Vera Brittain este o femeie tânără și independentă care este pe cale să-și îndeplinească toate visele. Ea a primit o bursă la Universitatea din Oxford și vrea să studieze literatura engleză. Acolo îl întâlnește pe iubitul și viitorul logodnic al fratelui ei, Roland Leighton. Dar înainte ca fericirea să-și poată urma cursul, izbucnește Primul Război Mondial și atât fratele ei, cât și viitorul ei soț intră în război. Neputând să stea acasă și să aștepte cu nerăbdare întoarcerea bărbaților, ea decide să meargă ea însăși pe front pentru a lucra ca asistentă. Războiul o va pune în continuare la încercare pe Vera și o va confrunta cu niște lovituri dureroase ale sorții.
Povestea scurtei vieți a scriitorului și poetului Giacomo Leopardi. Ceea ce iese la iveală este portretul unui om liber de gândire, ironic, lipsit de scrupule social, rebel și adesea marginalizat de societatea secolului al XIX-lea în care trăiește.
În anul 1969, o nouă lume se întrevede pe platourile de filmare de la Hollywood, iar noua realitate îi cam prinde pe picior greșit pe vedeta TV Rick Dalton și dublura care îi interpretează cascadoriile, Cliff Booth. În timp ce aceştia se străduiesc să se afirme în noul context, actrița Sharon Tate, vecina lui Dalton, este implicată într-o poveste suspectă, legată de crimele odioase ale clanului Charles Mason.
O poveste înțesată cu ambiții și excese, Babylon rememorează succesele și eșecurile a diverse personaje care au populat decadentul Hollywood la începuturile lui.
În timp ce filmează un film pe Insula Craniilor, cea de rău augur, actrița principală este răpită de o maimuță uriașă. În timp ce echipajul se grăbește să o salveze, ea formează o legătură cu creatura.
Acțiunea peliculei este plasată la Roma, în Italia anilor '80, când Salvatore Di Vita, un celebru regizor italian ajunge acasă și prietena lui îi spune că mama acestuia a sunat și a informat-o că un anume Alfredo a murit. Acela este momentul în care se declanșază amintirile lui Salvatore. Restul filmului curge printr-o serie de secvențe retrospective a căror acțiune se desfășoară imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, în satul natal al lui Salvatore. Toto este un copil inteligent, rămas fără tată în urma războiului și îngrijit de mama lui. Descoperă pasiunea pentru filme și are ocazia să-șsi petreacă majoritatea timpului la cinematograful local, Cinema Paradiso, unde dezvoltă o relație apropiată cu proiecționistul Alfredo. Secvențele retrospective ale lui Salvatore ne oferă privilegiul de a observa dezvoltarea prieteniei cu Alfredo, dar și trecerea micului Toto de la copilărie la maturitate.
Hugo e un orfan care locuiește într-o gară, în Parisul anilor 1930. El a învățat de la tatăl și unchiul lui să repare ceasuri și alte dispozitive și se folosește de talentul ăsta ca să mențină în funcțiune ceasurile din gară. Singurul lucru care i-a mai rămas și are legătură cu tatăl lui e un automaton (om mecanic) care nu funcționează fără o cheie specială. Hugo trebuie să găsească cheia ca să deblocheze secretul pe care crede că-l conține. În timpul aventurilor sale, el îi întâlnește pe George Melies, un vânzător care lucrează în gară, și pe fina lui aventuroasă. Hugo află că aceștia au o legătură surprinzătoare cu tatăl lui și cu robotul și descoperă că acesta deblochează niște amintiri pe care bătrânul le-a îngropat înăuntru, legate de trecutul lui.
Într-o criză existențială și creativă, luptându-se cu un film de făcut, un regizor face un fel de mobilizare generală a emoțiilor, afecțiunilor, amintirilor, viselor, complexelor, minciunilor. Un amestec între o ședință psihanalitică slăbită și un examen de conștiință dezordonat într-o atmosferă de limb (F. Fellini). Masturbarea unui geniu (D. Buzzati). O etapă avansată în istoria formei romantice (A. Arbasino). O construcție de abis în trei trepte (C. Metz). Un Ben Hur al cinematografiei de avangardă. Încercarea de autoportret în formă fantastică. Jurnalul de bord al autorului. Raportul despre un ambuteiaj existențial. Un film despre confuzia și dezordinea vieții. Una dintre cele mai mari contribuții la acea reînnoire a modurilor expresive și la ruptura cu dramaturgia tradițională care a avut loc în cinema între anii 1950 și 1960, reînnoire pe care Fellini o începuse deja cu La dolce vita.
Filmul vorbește despre o serie de reîntâlniri ale regizorului Salvador Mallo (Antonio Banderas) a cărui sănătate este tot mai șubredă. Unele reîntâlniri au loc în realitate, de altele își amintește: copilăria din anii ’60 când a emigrat alături de părinții lui într-un sat din Valencia în căutarea prosperității, prima dorință sexuală, prima iubire adultă în Madrid în anii ’80, chinul despărțirii de acea iubire când sentimentele erau în continuare intense, scrisul drept singura terapie pentru a uita ceea ce era de neuitat, descoperirea timpurie a cinemaului și a vidului, vidul infinit care creează incapacitatea realizării filmelor. “Durere și glorie” vorbește despre actul creator, despre dificultatea separării lui de viața autorului și despre pasiunile care îi dau sens și speranță. În recuperarea trecutului, Salvador descoperă nevoia disperată de a-l repovesti și în această nevoie își găsește salvarea.
Doi copii, Ignacio și Enrique, cunosc dragostea, filmele și frica într-o școală religioasă la începutul anilor 1960. Părintele Manolo, directorul școlii și profesorul ei de literatură, este martor și parte a acestor descoperiri. Cei trei sunt urmăriți în următoarele câteva decenii, reunirea lor marcând viața și moartea.
Filmul urmărește o zi din viața lui Jane (Julia Garner), care a absolvit recent facultatea și își dorește să devină producător de film. Ea s-a angajat de curând și este asistenta unui puternic mogul din showbiz. Ziua ei este ca a oricărei asistente personale – face cafea, schimbă hârtia din copiator, comandă mâncare, rezervă bilete de avion, răspunde la telefon. Dar pe măsură ce ziua lui Jane se desfășoară, ea devine conștientă de abuzul care se găsește în fiecare aspect al muncii sale, o acumulare de elemente negative pe care Jane decide să le confrunte doar ca să descopere adevărata forță a sistemului în care a intrat.
După ce acceptă să scrie pentru un studio din Hollywood, un dramaturg newyorkez se luptă cu o pană de inspirație în timp ce stă într-un hotel în stare de degradare.
După ce și-a pierdut soția și copilul, Ben Sanderson (Nicolas Cage) renunță la slujba pe care o avea în industria filmului, își adună toți banii și pleacă în Las Vegas cu gândul de a-i cheltui pe toți pe băutură. Singurul lucru care îi lipsea însă, era o persoană care să-i fie alături fără a încerca să-l ajute în vreun fel și reușește să găsească această persoană, pe Sera, o prostituată la fel de singură ca și el, care își dorește același lucru: pe cineva care să nu o judece și care să o facă să simtă că totuși nu este singură pe lume.
CinePops US / International 
CinePops Spain 
CinePops France 
CinePops Italy 
CinePops India 
